În România multe animale sălbatice sunt în continuare în pericol. Prin Centrul pentru Reabilitarea Faunei Sălbatice de la Focșani, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) salvează multe dintre acestea. Pe lângă protejarea animalelor sălbatice, asociația activează și în domeniile conservării biodiversității, dezvoltării durabile a comunităților rurale și educației ecologice.
O parte din finanțarea necesară acestor proiecte vine de la donatorii individuali, printre care și donatorii Pago. Pentru a sărbători primul lor obiectiv financiar atins în ediția 2 am rugat-o pe Valentina Moraru, coordonatoarea Centrului pentru Reabilitarea Faunei Sălbatice, să ne povestească mai multe despre acest proiect și cum contribuie mai exact donațiile individuale la salvarea animalelor sălbatice.
Valentina Moraru (stânga jos) hrănind unul dintre animalele de la Centru
În 2007 ați preluat și transformat vechea gradină zoo de lângă Focșani într-un veritabil Centru pentru Reabilitarea Animalelor Sălbatice, primul din țară la acea vreme. Care este povestea din spate, cum ați ajuns să faceți asta?
În anul 2006 am implementat, împreună cu Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea, un proiect pentru conservarea carnivorelor mari (urși, lupi și râși) din zona montană. Zvonurile implementării acestui proiect și a faptului că ne pasă de animalele sălbatice, au circulat repede și au ajuns și la administratorul grădinii zoologice de la acea vreme, care ne-a contactat pentru a-l ajuta cu îngrijirea a trei urși. Urși care stăteau de foarte mult timp acolo în condiții destul de dure: în spații înghesuite, cuști ruginite, cu mâncare foarte puțină și slab diversificată și fără îngrijire medicală.
Începând cu anul 2007, multe grădini zoologice încep să își închidă porțile pentru că noua legislație nu le mai permitea ținerea în captivitate a animalelor sălbatice în spații necorespunzătoare și făcând rapid demersurile legale necesare și îmbunătățind extrem de mult condițiile de găzdure am transformat acest spațiu într-un veritabil Centru pentru Reabilitarea Animalelor Sălbatice, fiind primul din România de la acea vreme. Este practic un spital pentru animalele sălbatice, animale de care nu se ocupaseră nici o instituție sau o altă organizație până la acea vreme.
Unul dintre urșii de la Centrul pentru Reabilitarea Animalelor Sălbatice
Care sunt principalele lecții învățate în acești 14 ani de când ați demarat acest proiect?
În cei 14 ani de activitate am fost martori la numeroase acte de cruzime din partea oamenilor asupra animalelor sălbatice (maltratări, ucideri deliberate, manifestări ale suprstițiilor), dar și la numeroase acte binefacere în rândul iubitorilor de animale care ne-au contactat și sprijinit în acțiunile de salvare, iar diferența dintre cele două este dată doar de educația oamenilor. De aceea, pe lângă activitățile curente în diferitele proiecte pe care le avem, ne implicăm foarte mult și în activități de educație, informare și conștientizare. Cea mai bună unealtă pe care o avem la îndemână în procesul de schimbare în bine este educația oamenilor din toate categoriile de vârstă sau sociale.
Munca voastră presupune multă interacțiune directă cu administrația publică locală și națională. Cum este această relație?
În prezent relația pe care o avem cu autoritățile este foarte bună. De numeroase ori ne-au solicitat în diferite acțiuni de intervenție pentru salvarea animalelor, dar aceste relații trebuie menținute continuu, deoarece oamenii vin și pleacă din aceste instituții, legile se schimbă, totul este într-o continuă mișcare și doar împreună putem să ne adaptăm mai rapid schimbărilor. Nu știu dacă știți, dar anul trecut a fost aprobată modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor, prin care se înființează instituția Poliția Animalelor. Prin acest nou proiect de lege aprobat, în sfârșit se poate interveni și în România aspura abuzurilor săvârșite aspura animalelor, fie ele domestice sau sălbatice. În prezent, este o instituție care abia se pune pe picioare și nu are infrastructura necesară pentru tot procesul de salvare a animalelor sălbatice și aici ne referim în special la spații de îngrijire și tratament pentru animalele care au fost preluate din teren. Ne dăm seama cu toții că un animal domestic este mult mai ușor de îngrijit decât un animal sălbatic, atât din puct de vedere al resurselor cât și al infractructurii necesare. Poliția preia animalele și sancționează persoanele care comit infracțiuni, iar animalele salvate vor ajunge în centre de reabilitare, grădini zoologice, acvarii publice sau alte adăposturi pentru animalele domestice fără stăpân, pe baza încheierii unor contracte între Consiliile Județene și organizațiile/instituțiile capabile în a susține aceste animale. Ne bucurăm foarte mult că și organizația noastră a avut un cuvânt de spus în modificarea acestei legi, atunci când a fost dezbătută public, și sperăm ca în viitor să existe o foarte bună colaborare între Poliția Animalelor și Centrul nostru pentru Reabilitare pentru că împreună luptăm pentru aceeași cauză.
Ce ați învățat de la animalele pe care le-ați avut sau le aveți în grijă?
Oh! Am învățat extrem de multe. Am învățat cum să le capturăm și manipulăm, cum să ne ferim de riscurile transmiterii unor boli, cum să le oferim condiții mai bune, să nu le subestimăm când vine vorba de pericol sau de recuperarea lor medicală, cum să intervenim mai rapid în situațiile de urgență etc. Când am pornit în acest proiect, ca orice începători din orice domeniu și noi eram stângaci, însă cu timpul ne-am îmbunătățit metodele și tehnicile din toate puctele de vedere, de la capturarea până la eliberearea animalelor.
Ați strâns deja 9.000 de lei din suma pe care v-ați propus să o strângeți în ediția 2 pentru dotarea Centrului cu echipament medical de urgență. Ați început să folosiți acești bani?
Da, este minunat că am reușit să strângem acești bani până în prezent și vă mulțumim și vouă, celor de la Pago, și donatorilor. Până în prezent am utilizat o parte din sumele strânse pentru hrana animalelor, mentenanța spațiilor de cazare a animalelor, îngrijire medicală și medicamente. Totodată am adus îmbunătățiri unor cuști. Zilele acestea ne pregătim să facem achiziția unui aparat medical, un concentrator de oxigen. Dar înainte de achiziția acestui echipament important, ce ne crește rata de salvare a animalelor din centru, am cerut opinia altor Centre de Reabilitare care folosesc deja un astfel de aparat. Este important să învățăm din experiența proprie dar și mai important este să învățăm și din experiența altor Centre de Reabilitare din țară sau din străinătate care au avut posibilitatea dotării timpurie cu anumite echipamente medicale necesare oricărui Centru de Reabilitare.
La final, ce mesaj aveți pentru donatorii voștri?
Vă mulțumim că sunteți alături de noi și cred și simt că ceea ce facem este bine și corect. De asemenea, vă invităm să ne faceți o vizită, să vedeți situația concretă, pentru că nu ne ferim să ne arătăm vulnerabilitățile și nu ne dăm în lături în a ne afișa visele cu privire la dezvoltarea acestui centru.
Îți mulțumim,
Echipa ACDB și Pago
